ASTmul

Ce este astmul?
Ce declanşează crizele de astm
Diagnosticul astmului
Chestionar pentru copii
Chestionar pentru adulți
Chestionar privind controlul astmului tău
Controlul astmului tău
Învaţă despre astm
Celebrități cu astm
De ce să-ţi tratezi astmul la noi
Astmul la copii – o problemă globală
Tratamentul Astmului la Theramed
Campanie de testare gratuită a astmului alergic pentru brasoveni
Consiliere psihologică şi psihoterapie
Dr Ioana Agache - autor Aria
Contact

Contact Theramed
BRASOV
Str. Pictor Ion Andreescu nr 2A

0723 265 023
0268 516 688
0368 442 266

 

 

Spirometria - cel mai folosit mod de examinare a funcŢiei pulmonare În astm

spirometrie

Spirometria este folosită pentru diagnosticul şi monitorizarea bolilor plămânului cum ar fi astmul, bronşita cronică, emfizemul, fibroza pulmonară. Spirometria este o metodă neinvazivă şi foarte precisă de apreciere a funcţiei pulmonare.

Spirometria este de asemenea utilizată pentru a vedea cât de bine acţionează medicamentele administrate pentru probleme respiratorii.

 

Despre spirometrie
Pentru spirometrie se foloseşte un aparat numit spirometru ce măsoară cât de mult aer încape în plămâni şi cât de mult aer poate intra sau ieşi din plămân. Spirometrul are o piesă bucală legată la un sistem de măsurare al fluxului şi volumului de aer care este la rândul său legat la un aparat, de obicei computer, ce înregistrează rezultatele şi le reprezintă grafic (curbe) şi numeric.
Pentru diagnosticul şi evaluarea astmului la măsurătorile făcute cu spirometrul sunt importante:
Capacitatea vitală forţată (FVC pe buletinul spirometric), ce exprimă maximum de aer ce poate fi inspirat şi expirat;
Volumul expirator forţat (FEV-1 pe buletinul spirometric), ce este maximum de aer ce poate fi expirat într-o secundă.
Medicul va compara aceste două valori între ele şi faţă de valorile ideale pentru vârstă, înălţime, sex, rasă şi va putea preciza dacă există obstrucţie a căilor respiratorii. Apoi ţi se va da să inhalezi o substanţă care dilată bronhiile şi după circa 15-30 minute se repetă măsurătoarea. Dacă aceasta a doua este mult mai bună este foarte probabil că ai astm.
Chiar dacă valorile spirometrice sunt normale nu se exclude diagnosticul de astm! În acest caz va fi nevoie de teste suplimentare.
Acurateţea unui test spirometric depinde de cum înţelege şi cooperează pacientul în timpul procedurilor.
Spirometria se efectuează numai în cabinetul medical şi tehnica este complet diferită de cea folosită pentru măsurarea debitului expirator de vârf:
iniţial pacientul respiră normal prin aparat (inspiră şi expiră);
se cere apoi un inspir lent şi maximal urmat de un expir lent şi maximal;
apoi se cere un inspir profund urmat de expir puternic şi cât mai rapid.
În tot acest timp buzele sunt ţinute strâns în jurul piesei bucale şi nasul este prins cu un clip nazal astfel încât pacientul să respire numai pe gură.
Poziţia este de obicei şezândă, dar dacă pacientul preferă poate să stea şi în picioare, fără a se apleca însă în faţă când expiră.
De obicei sunt necesare minim 3 măsurători corect executate, repetând secvenţa descrisă mai sus, uneori pot fi necesare până la 8 teste.
Timpul necesar pentru spirometrie, depinzând de complexitatea acestuia şi de tehnica şi cooperarea pacientului, variază de la 5 minute până la 30-45 minute.
Rezultatele la spirometrie sunt exprimate de obicei în procente faţă de valorile ideale ale funcţiei pulmonare calculate funcţie de sex, rasă, vârstă şi înălţime. Este foarte utilă şi reprezentarea grafică a fluctuaţiei în timp a funcţiei pulmonare a pacientului respectiv (trend de evoluţie).
Deoarece spirometria implică efort respirator (respiraţie rapidă, forţată, maximală) unii pacienţi pot experimenta după spirometrie greutate în respiraţie şi senzaţie de oboseală, care sunt însă trecătoare şi nu sunt periculoase.
Copiii sub 5 ani cooperează mai greu şi de obicei nu pot face spirometrii de calitate. În acest caz se utilizează un alt mod de măsurare a funcţiei pulmonare numit body-pletismografie.
Nu se efectuează spirometrie la pacienţii ce au suferit recent un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral, care au boli de inimă severe sau care acuză dureri toracice sau palpitaţii cu ritm rapid înainte de spirometrie.
Cum să te pregăteşti pentru spirometrie.
Evită să mănânci copios sau să bei băuturi acidulate înainte de examinare;
Încearcă să nu fumezi cu patru-şase ore înainte de test;
Goleşte vezica urinară înainte de test;
Poartă îmbrăcăminte lejeră, la nevoie desfă cravata, cureaua de la pantaloni, sutienul sau alte obiecte ce pot jena mişcările cutiei toracice;
Dacă este cazul vei primi instrucţiuni specifice dacă înainte de spirometrie anumite medicamente cum ar fi bronhodilatatoarele nu pot fi folosite şi cu cât timp înainte de spirometrie trebuie oprite;
Frecvent pentru diagnosticul astmului spirometria se repetă după inhalarea unui bronhodilatator cu acţiune rapidă (test de bronhodilataţie) sau după inhalarea de concentraţii crescânde dintr-o substanţă ce închide (contractă) bronhiile şi reproduce astfel simptomele astmului (test de provocare la metacolină sau inhalarea de aerosoli salini concentraţi). În alte cazuri puteţi fi rugat să faceţi spirometrie înainte şi după efort controlat pe bicicleta medicinală/covor rulant.
Alte rubrici
Ce este astmul?
Ce declanşează crizele de astm
Chestionar pentru copii
Chestionar pentru adulți
Controlul astmului tău
Învaţă despre astm
Celebrități cu astm

Centrul National de Alergie si Astm Theramed Healthcare
© 2006-2017